• The scientific summit at the Romanian Parliament, November 1, 2022:

   Welfare through education;

  • Der wissenschaftliche Gipfel im Rumänischen Parlament, 01.11.2022:

   Wohlstand durch Bildung;

  • Summit-ul științific de la Parlamentul României, 01.11.2022:

   Bunăstare prin educație;  

  • Naučni samit u Parlamentu Rumunije, 1. 11. 2022:

   Blagostanje kroz obrazovanje

Prehistoric ages; Prähistorische Zeit; Epoca preistorică; Praistorijsko doba: Menhir Clocoticensis

  • The first and second phase of the excavation; Erste und zweite Phase der Ausgrabungen; Prima și a doua fază a excavării; Prva i druga faza iskopavanja.
  • The Author’s „Workshop” – Medieval Library from Clocotici village.
    In the evaluation phase: The golden crutch of teaching.

  • Die „Arbeitswerkstatt” des Autors – Mittelalterliche Bibliothek im
    Dorfe Clocotici. Unter der Lupe: Goldene Krücke der Lehre.

  • „Atelierul ” autorului – Biblioteca medievală din satul Clocotici.
    În lucru: Cârja de aur a învățăturii.

  • Autorova „Radionica” – Srednjovekovna biblioteka iz sela Klokotića.
    Pod lupom: Zlatna štaka učenja.

Signatura: 1535/1635 C.E.

                              Explanation referring to the evaluated artifacts (transcribed, transliterated, translated)

 

a.) Small chest (table left): Aramaic parchments, Tibetan papyri, Manuscripts written on mulberry paper and palm leaves;

b.) The big chest: music notes put on 4 lines notation (before Guido of Arezzo, 990-1050), Papyri with ancestral texts of Tibetan Yang-Ye sacred music, Texts in Aramaic, Sanskrit, Hebrew, Burmese, Pali; Parchments and Papers, Woods engraving, Stone carving (Chenrezig Mantra);

c.) One of the six boxes with over 35000 Berber manuscripts in a bamboo sheath (beginning with 7th century), brought by us after prospecting in the Atlas mounts (Morocco, Algeria, Tunisia – including Toubkal peak, 4165 m. south Morocco);

d.) Artifacts of the Cucuteni-Tripolie Culture (6000 BC), cuneiform writing on statuettes, stone padlocks, etc.; The seal of Romanian king Karol II;

e.) Right corner: some of the more than 800 papal parchments (1020-1956);

f.) Two of the three huge antiphonaries, approx. 1200 parchment sheets, 1300 x 800 mm (H/L). Front: two books of the Koran (on parchment and cotton cloth), written with cinnabar (HGS) and Gold (Au, 24k), in Gubbar and Thuluth script;

g.) Codex Ferdinandeo, 783 f., 1566 pages. Written over 400 years (1314-1715);

h.) Antiphonary before and after the theorist of feudal music, Guido of Arezzo (990-1050), written on 4 and 5 music lines, on sheets of parchment;

i.) Blaj Bible – original and two later copies (back cabinet, right);

j.) Incunabula from 1494 (Aulus Gelius) and post-incunabula (1500-1600);

k.) About 4000 texts copied onto parchment after Aristotle and Erasmus (1500-1600);

l.) „History of the Temesch-Banats” – notebook manuscript – 200 pages, written during the years 1700-1801. Carved walnut wood covers with ivory inlays;

m.) Right corner – about 700 handwritten sheets and notes in French, 1200-1700. Original photos by Mihai Eminescu, I.L. Caragiale a.o.;

n.) Left corner: an old telephone (the speaking telegraph), technology of 1844;

o.) Medieval military armor with a special function in the event of a power shortage: lighting a beeswax or tallow candle (natural fat); Left, back: wood fireplace for creative working conditions. Next to it: an old clock that every quarter of an hour warns of the lack and irreversibility of time;

p.) Magazines: Origin of the Romanians, Craiova, Carpathian Origin, Buzau and Romanian Independence, Bucharest (relaxation after prolonged work, according to the Eneskus principle: Recovery from work through work)!

Annotation:

The arrangement of the artifacts on the desk in the library does not correspond to the museum view, but a study imposed by the author’s inspiration, depending on the topic covered or documents that have occurred. Complete editing of the rich Archival footage exceeds the physical and mental ability of a single person, regardless of who may be learning, will, or must-do depending on demand. But we know that hope will die last!

 

 

                         Erläuterungen zu den bearbeiteten Artefakten (transliteriert, transkribiert, übersetzt)

 

a.) Kleine Truhe (Tisch links): Aramäische Pergamente, tibetische Papyri, Handschriften verfasst auf Maulbeerpapier und Palmblättern;

b.) Die große Truhe: auf 4-Linien geschriebene Musiknoten (vor Guido von Arezzo, 990-1050), Papyri mit Ahnentexten der tibetischen Yang-ye Sakralmusik, Texte auf Aramäisch, Sanskrit, Hebräisch, Burmesisch, Pali, Pergamente bzw. Papiere, Holzgravur, Steinschnitzerei (Chenrezig Mantra);

c.) Eine der sechs Kisten mit über 35000 Berber-Manuskripten in Bambusscheide (ab 7. Jh.), mitgebracht nach Abschluss der Prospektion im Atlasgebirge (Marokko, Algerien, Tunesien), inkl. Toubkal-Gipfel (4165 m.) – Südmarokko;

d.) Artefakte der Cucuteni-Tripolie-Kultur (6000 v.Chr.), Keilschrift auf Statuetten, Vorhängeschlösser aus Stein usw.; Das Siegel des rumänischen Königs Karol II;

e.) Ecke rechts: einige der über 800 päpstlichen Pergamente (1020-1956);

f.) Zwei der drei riesigen Antiphonale, ca. 1200 Pergamentblätter, 1300 x 800 mm

(H/L). Vorne: zwei Koranhefte (auf Pergament und Baumwolltuch), geschrieben in Cinnabar (HGS) und Gold (Au, 24 Karat), in Gubbar und Thuluthschrift;

g.) Codex Ferdinandeo, 783 f., 1566 S. Geschrieben über 400 Jahre (1314-1715);

h.) Antiphonalien vor und nach dem Theoretiker der feudalen Musik, Guido von Arezzo (990-1050) geschrieben auf 4 und 5 Musiklinien-Pergamentblättern;

i.)  Blaj-Bibel – Original und zwei spätere Kopien (hinterer Schrank, rechts);

j.)  Inkunabeln von 1494 (Aulus Gelius) und Nachinkunabeln (1500-1600);

k.) Ca. 4000 Texte nach Aristoteles und Erasmus auf Pergament kopiert,1500-1600;

l.) „Geschichte des Temesch-Banats” – Notizbuch-Manuskript – 200 Seiten, die im Laufe der Jahre 1700-1801 geschrieben worden sind. Geschnitzte Walnussholz- abdeckungen mit Elfenbeineinlagen;

m.) Rechte Ecke – etwa 700 handgeschriebene Blätter und Notizen auf Französisch, 1200-1700. Originalfotos von Mihai Eminescu, Ion Luca Caragiale u.a.;

n.) Linke Ecke: ein alter Telefonapparat (der sprechende Telegraf), Technik v.1844;

o.) Mittelalterliche Militärrüstung mit Sonderfunktion bei Strommangel: Entzünden einer Bienenwachs- oder Talgkerze (natürliches Fett); Links, hinten: Holzkamin für schöpferische Arbeitsbedingungen. Daneben: eine alte Uhr, die jede Viertelstunde vor dem Mangel und der Unumkehrbarkeit der Zeit warnt;

p.) Die Zeitschriften: Herkunft der Rumänen, Craiova, Karpatische Herkunft, Buzău, Rumänische Unabhängigkeit, Bukarest (Entspannung nach verlängerter Arbeit, nach dem Eneskus-Prinzip: Erholung von der Arbeit durch die Arbeit)!

Anmerkungen:

Die Anordnung der Artefakte auf dem Schreibtisch in der Bibliothek entspricht nicht der musealischen Ansicht, sondern eines Arbeitszimmers auferlegt durch die Inspiration des Autors je nach behandeltem Thema oder aufgetauchter Dokumente.

Komplette Bearbeitung des reichhaltigen Archivmaterials übersteigt die körperliche und geistige Leistungsfähigkeit einer einzelnen Person, unabhängig von Gelehrsamkeit, Willen oder dessen Verlangen. Wir wissen aber, dass die Hoffnung zuletzt stirbt!

 

 

                                      Explicații pe marginea artefactelor valorificate (transliterate, transcrise, traduse)

 

a.) Cufărul  mic  (masă, stânga):  pergamente  aramaice,  papirusuri tibetane, manuscrise redactate pe hârtie din lemn de dud și frunze de palmier;

b.) Cufărul mare: neume muzicale redactate pe portative cu 4 linii, (pre-Guido din

Arezzo, 990–1050), papirusuri cu texte arhaice ale muzicii sacre tibetane Yang-Ye, texte aramaice, sanscrite, ebraice, birmane, pali, scrise pe pergament și hârtie, respectiv xilogravate sau cioplite în piatră (Chenrezig Mantra);

c.) Una din șase lăzi conținând peste 35000 de manuscrise berbere în teacă de bambus (sec. VII și urm.), aduse de noi după finalizarea prospecțiunilor în Munții Atlas (Maroc, Algeria, Tunisia) – inclusiv vârful Toubkal (4165 m.) – sudul Marocului;

d.) Artefacte din Cultura Cucuteni-Tripolie (6000  B.C.), scrieri cuneiforme pe statuete și lacăte de piatră etc.; Sigiliul regelui României, Carol al II-lea;

e.) Colț dreapta. O parte din cele peste 800 de pergamente papale (anii 1020-1956);

f.) Două din cele trei antifonare gigant, aprox. 1200 de file pergament, 1300 x 800 mm (H/L). În față: două exemplare Coran/Quran, pergament și pânză de bumbac scrise cu chinovar (HGS) și aur (Au) 24 de carate), în scriere Gubbar și Thuluth;

g.) Codex Ferdinandeo, 783 f. 1566 p., scris pe parcursul a 400 de ani (1314-1715);

h.) Antifonare pre și ante teoreticianul muzicii feudale, Guido din Arezzo/990-1050, cu note muzicale așezate pe portative de 4 și 5 linii muzicale, scrise pe pergament;

i.) Biblia  de  la  Blaj – original  și  două  copii târzii (dulapul  din  spate, dreapta);

j.) Incunabule din anul 1494 (Aulus  Gelius) și postincunabule (anii 1500-1600);

k.) Cca 4000 de mss., Aristotel și Erasmus rescrise pe pergament (anii 1500-1600);

l.)  Istoria Banatului Timișan – caiet-manuscris – 200 de pagini scrise în perioada anilor 1700-1801. Coperte din lemn de nuc sculptat, cu încrustări de fildeș;

m.) Colț dreapta – circa 700 de file manuscrise de hârtie și caiete-pergament de redacție franceză, anii 1200-1700; Fotografiile originale ale lui Mihai Eminescu, Ion Luca Caragiale ș.a.;

n.) Colț stânga: aparat telefonic de epocă/telegraf vorbitor, tehnologia anilor 1844;

o.) Armură  militară (Evul Mediu), cu funcție specială în cazul lipsei energiei electrice: aprinderea unei lumânări din ceară de albine sau seu (grăsime naturală); Stânga spate: șemineul pe lemne pentru asigurarea condițiilor de muncă propice creației. Alături: orologiul de epocă, atenționând la fiecare sfert de ceas scurgerea și ireversibilitatea timpului;

p.) Trei reviste  de cultură: Obârșia neamului românesc, Craiova, Origini carpatice, Buzău și Indepedența română, București – relaxarea după o zi de muncă prelungită, conform principiului enescian: Odihnește-te de muncă prin muncă!

 

Observații:

Ordonarea artefactelor aflate pe masa de lucru din bibliotecă nu este muzeală, ci una de lucru, dictată de inspirația de moment a autorului, în funcție de tematica abordată sau survenită pasager. Valorificarea integrală a bogatului material arhivistic excedă capacitatea fizică și intelectuală a unei singure persoane, indiferent de erudiția, voința ori dorința sa. Știm însă că Speranța moare ultima!

 

                               Objašnjenja vrednovanih rukopisa (transliterovani, transkribovani, prevedeni)

 

a.) Mali sanduk (sto levo): aramejski pergamenti, tibetanski papirusi, rukopisi pisani na dudovom papiru i palminom lišću;

b.) Veliki sanduk: muzičke note napisane na 4 crte (pre Gujda iz Areza, 990-1050), papirusi s tekstovima predaka tibetanske svete muzike Jang-Je, rukopisi na aramejskom, sanskritu, hebrejskom, burmanskom, pali jeziku. Pergamenti i

papiri, gravure u drvetu, kao i rezbarenje u kamenu (Čenrezig Mantra);

c.) Jedna od šest kutija sa preko 35000 berberskih rukopisa u bambusovim cevima (iz 7. v. i nadalje), koje smo doneli nakon završetka istraživanja u planinama Atlas (Maroko, Alžir, Tunis) – uključujući vrh Toubkal (4165 m) – južni Maroko;

d.) Artefakti iz kulture Kukuteni-Tripolje (6000 p.n.e.), klinasto pismo na kipovima i kamenom lokotu itd.; Pečat rumunskog kralja Karola II;

e.) Desni ugao: Jedan deo oko 800 papskih pergamenata (1020-1956);

f.) Dva od ukupno tri velika antifona, oko1200 pergamenata, 1300 x 800 mm (V/Š). Prednja strana: dve knjige Kurana (na pergamentu i pamučnom platnu), pisano kinovarom (HGS) i zlatom (Au, 24k), u pismu Gubar i Tulut;

g.) Kodeks Ferdinandeo, 783 lista, 1566 str. Pisan tokom 400 godina (1314-1715); h.) Antifone pre i posle teoretičara feudalne muzike Gujda iz Areza (990-1050), stavljene na 4 i 5 notnih crta, na pergamentu;

i.) Blaževa Biblija – original i dva kasnija primerka (zadnji ormarić, desno);

j.) Inkunabule iz 1494. (Aulus Gelius) i postinkunabule (1500-1600);

k.) Oko 4000 pergamenta – prepis Aristotela i Erazma (1500-1600);

l.) Tamiško-banatska istorija – rukopisna sveska, 200 str., pisana između 1700. i 1801. g. Izrezbarene korice od orahovine s intarzijama slonovače;

m.) Desni ugao – oko 700 rukopisa i raznih zapisa na francuskom (1200-1700. g.). Originalne fotografije M. Emineskua, I.L. Karađale i dr.;

n.) Levi ugao: stari telefon, tehnologija iz 1844. godine;

o.) Srednjovekovni vojni oklop s posebnom funkcijom za slučaj nestanka struje: osvetljenje sa voštanim svećama ili lojem (prirodna mast); Levo, pozadi: kamin za stvaranje kreativnih uslova rada. Do njega: stari sat koji upozorava svakih petnaestak minuta na nepovrat vremena;

p.) Časopisi: Poreklo Rumuna – Krajova, Karpatska porekla – Buzau, Rumunska nezavisnost – Bukurešt. Cilj: opuštanje nakon dugotrajnog rada, po principu Đorđa Eneskua: oporavak od rada radom!

Napomena:

Raspored artefakata na radnom stolu u biblioteci nije muzejski, već radni, diktiran trenutnim autorovim nadahnućem, zavisno od teme koja se obrađuje ili rukopisa do kojeg se upravo došlo. Potpuno vrednovanje bogate arhivske građe nadilazi fizičke i mentalne sposobnosti pojedinca, bez obzira na njegovu erudiciju, volju ili želju.

Ali znamo da nada umire poslednja!

 

Abstract

It is eminently a challenge to write a book extracting around 100 manuscripts and artefacts from a convolution of over half a million in one’s own archives!

Not to mention the multitude of exploited languages such as Old Latin (Classical and Vulgar Latin), Coptic, Hindi, Tibetan, Aramaic like: Classical and Imperial Aramaic (also called the queen of all languages), Hebrew Aramaic, Eastern and Western Aramaic, Mandai, Sino-Tibetan and Afro-Asiatic languages, Chinese, Sanskrit, Old German, Old English (Northumbrian, Mercian, Kentish and West Saxon dialects), Old French (Franceis, François, Romanz), Old Slavic, Croatian Glagolitic, Pali language (= the oldest form of Middle Indic languages), Pali in Roman and  Devanāgari script (= Hindi), languages and idioms being written on parchments,  papyri or paper from mulberry wood, palm leaves, acacia wood or copper plates.

 

We can also add parabaic manuscripts, the exploitation of Myanmar nissaya writing, Sephardic rabbinic writing or rashi, all rendered in only four languages – two of world relevance (English and German), and two others of local or regional relevance (Romanian and Serbian, resp. Croatian).

It would have been a difficult task, even impossible if it had not been continuously worked on over the last 50 years, a day and night activity interspersed with material and even spiritual sacrifices.

But when entire generations from one’s own family tree contribute to such a work, the decades of research became an overwhelming, enjoyable and even challenging task that made it possible to overcome the obstacles along the way.

 

The exhaustion of all the archival material would require the editing of a number of over 5,000 volumes, to which several editions of imprimographic material must be added that appeared during the valorization of the texts or as a result of the development of new techniques for deciphering old writings.

 

The full exploitation of the imprimographic reminiscences in our archives will, however, fall to the generations that come quickly after us, who will devote themselves to these far-reaching and long-lasting projects, becoming a kind of contemporary scribe-monk, more or less modern scribe-slave whose only care and purpose is to be involved in such an activity.

 

To achieve this goal, a new educational approach will be necessary, in the spirit of the recent scientific summit organized by us at the Romanian Parliament under the theme „Welfare through education”, held in Bucharest on November 1, 2022.

It is only an idea, a flash of the moment, with future generations having the possibility of putting it into practice.

 

A large-scale enterprise that could crystallize under the title:

Anno Domini 2050: Orthodox Romania – The Garden of the mother of God – as declared by two Catholic popes who visited Romania – a country depository of the indisputable ancestral monuments of humanity.

Abstrakt

Es ist in der Tat eine Herausforderung, ein Buch zu schreiben, das rund 100 Handschrif-ten beinhaltet, herausgeholt aus einem Bündel von über einer halben Million Stück und extrahiert aus dem eigenen Archiv! Ganz zu schweigen von der Vielzahl an bearbeiteten Sprachen wie Altlatein (Klassisch- und Vulgärlatein), Koptisch, Hindi, Tibetisch, Aramäisch mit den Verzweigungen: Klassisches- und Imperialaramäisch (die sogenannte Königin aller Sprachen), Hebräisch-, Ost- und Westaramäisch, Mandai, chinesisch-tibetische und afroasiatische Sprachen, Sanskrit, Altdeutsch, Altenglisch (nordumbrische, merkianische, kentische und westsächsische Dialekte), Altfranzösisch (Franceis, François, Romanz), Altslawisch, kroatische Glagolitik, Pali-Sprachen (= die  älteste Form der mittelindischen Sprachen), Pali in römischer und Devanāgari-Schrift     (= Hindi). All diese Sprachen und Regiolekte wurden auf Pergamenten, tibetischen Papyri, Papier aus Maulbeerholz oder auf Palmblättern oder Akazienholz geschrieben bzw. auf Kupfer- oder Tonplatten gesetzt. Darüber hinaus zu erwähnen sind parabäische Manuskripte, burmesische Nissaya, sephardisch-rabbinische oder Rashi Schriften, die allesamt in nur vier Sprachen wiedergegeben werden – zwei von weltweiter Bedeutung (Englisch und Deutsch) und zwei weitere von lokaler oder regionaler Bedeutung (Rumänisch, und Serbisch, bzw. Kroatisch).

 

Es wäre eine schwierige Aufgabe gewesen, ja sogar unmöglich, wenn man sie nicht über 50 Jahre lang vorbereitet hätte, in einer Tag- und Nachttätigkeit, die mit humanen, materiellen und sogar geistlichen Opfern durchsetzt wurde. Da aber ganze Generationen aus dem eigenen Stammbaum zu eben jener solche Arbeit beitrugen, so wurde die jahrzehntelange Forschung eine überwältigende, unterhaltsame, ja herausfordernde Aufgabe, die es ermöglichte, die Hindernisse auf dem Weg zu überwinden.

Die Auswertung des gesamten Archivmaterials würde die Bearbeitung eines Werkes von über 5.000 Bänden erfordern, zu denen noch Ausgaben von imprimografischem Material hinzugefügt werden müssten, die während der Auswertung der Texte oder als Ergebnis der Entwicklung neuer Techniken zur Entzifferung alter Texte erschienen.

Die vollständige Verwertung der imprimografischen Reminiszenzen in unseren Archiven wird jedoch von kommenden Generationen unternommen, die sich diesen weitreichenden und langanhaltenden Projekten widmen werden, also eine Art zeitgenössischer Schreibmönche oder moderner Schreibsklaven, deren einzige Sorge und Zweck eine solche Tätigkeit wird. Um dieses Ziel zu erreichen, ist ein neuer pädagogischer Ansatz erforderlich, ganz im Geiste des jüngsten wissenschaftlichen Gipfels, der von uns im rumänischen Parlament unter dem Thema „Wohlstand durch Bildung” am 1. November 2022 in Bukarest organisiert wurde.

 

Eine Idee, die von zukünftigen Generationen in die Praxis umzusetzen ist. Eine weitrei-chende Unternehmung, die sich unter dem folgenden Titel herauskristalisieren könnte:

 

Anno Domini 2050: Orthodoxes Rumänien, Garten der Mutter Gottes – wie Rumänien, als Landesdepot der unbestrittenen Ahnendenkmäler der Menscheit, von zwei katholischen Päpsten benannt worden ist.

Abstract

Scrierea unei cărți prin extragerea unui număr de aproximativ 100 de texte dintr-un convolut de peste o jumătate de milion de manuscrise prezervate în arhivele proprii este eminamente o provocare! Să nu mai amintim despre multitudinea de limbi valorificate cum sunt latina veche (latina clasică și latina vulgară), coptă, hindi, tibetană, aramaică (cu ramurile aramaică clasică, aramaică imperială –  numită și regina tuturor limbilor- aramaică ebraică, aramaică de est și de vest), mandai, limbile sino-tibetane, limbile afro-asiatice, chineză, sanscrită, germană veche, engleză veche (dialectele northumbrian, mercian, kentish și saxon de vest), franceză veche (franceis, françois, romanz), slavă veche, slavă glagolitică croată, limba pali (= forma cea mai veche a limbilor indice medii) sau limba pali în scriere romană, respectiv pali în scriere devanāgari (= hindi). Toate aceste limbi și idiomuri sunt scrise pe pergamente, papirusuri tibetane ori redactate pe hârtie din lemn de dud sau de acacia, pe frunze de palmier sau pe plăcuțe de cupru ori argilă. De adăugat manuscrisele parabaice, scrieri myanmar nissaya,  sefardice rabinice sau rashi, redacții de scriere redate în doar patru limbi – două de relevanță mondială (engleză și germană), iar alte două de importanță locală sau regională (română și sârbă, respectiv croată).

 

O astfel de sarcină ar fi fost grea, chiar imposibilă dacă nu ar fi fost pregătită timp de peste 50 de ani și derulată diurn și nocturn, cu multe sacrificii materiale și spirituale. Dar atunci când la un asemenea proiect contribuie generații întregi ale propriului arbore genealogic, deceniile de cercetări anevoioase devin plăcute, chiar provocatoare, fiind posibilă depășirea obstacolelor apărute pe parcurs.

 

Epuizarea întregului material arhivistic ar presupune editarea unui volum de peste 5.000 de tomuri, la care trebuie adăugate și câteva ediții de material imprimografic apărut pe parcursul valorificării textelor sau ca urmare a dezvoltării noilor tehnici de descifrare a vechilor scrieri păstrate doar imprimografic.

 

Valorificarea integrală a reminiscențelor imprimografice din arhivele noastre le va reveni generațiilor care vin cu pași repezi după noi, ei urmând a se dedica unor   proiecte de anvergură dar și de durată, devenind un soi de călugări-scriptori contemporani, sclavi-scribi moderni a căror singură grijă și menire să fie o asemenea activitate.

Pentru atingerea acestui deziderat va fi necesară o nouă abordare educațională, în spiritul recentului summit științific organizat de noi la Parlamentul României sub genericul Bunăstare prin educație, care a avut loc la data de 1 noiembrie 2022.

Este doar o idee, o sclipire de moment, generațiile viitoare având posibilitatea punerii ei în practică.

 

O întreprindere de anvergură care s-ar putea cristaliza sub titlul:

Anno Domini 2050: România ortodoxă – Grădina Maicii Domnului – spre a-i parafraza pe cei doi papi catolici care au vizitat de curând România ortodoxă – țară depozitară a incontestabilelor monumente ancestrale ale umanității.

Apstrakt

Pravi je izazov napisati knjigu izdvajajući oko 100 tekstova iz kolekcije od preko pola miliona rukopisa pohranjenih u vlastitim arhivima! Da i ne spominjemo mnoštvo vrednovanih jezika kao što su starolatinski (klasični i vulgarni latinski), koptski, hindi, tibetanski, aramejski sa svojim ograncima: klasični i carski aramejski (nazvan kralj svih jezika), hebrejski, istočni i zapadni aramejski, mandaj, sino-tibetanski i afro-azijski jezici, kineski, sanskrit, staronemački, staroengleski (nortumbrijski, mercijski, kentski i zapadnosaksonski dijalekti), starofrancuski (franceis, françois, romanz), staroslovenski (pisan glagoljicom), pali jezik                    (= najstariji oblik srednjoindijskih jezika), pali na rimskom i na devangarskom pismu (= hindi). Svi ovi jezici i idiomi pisani su na pergamentu, tibetanskom papirusu,  na papiru od dudovog drveta ili na lišću od palme, na bagremovom drvetu ili su urezani na bakarnim ili glinenim pločama.

Još moramo dodati i parabajske rukopise, upotrebu mijanmarskog nisaja pisma, sefardsko-rabinskog ili raši pisma, prevedenih ovde na samo četiri jezika – dva svetska (engleski i nemački) i dva manja jezika regionalne važnosti (rumunski i srpski, odnosno hrvatski).

Bio bi to težak zadatak, čak i nemoguć da nije pripreman više od 50 godina, uz danonoćnu aktivnost prošaranu ljudskim, materijalnim pa i duhovnim žrtvama.

Međutim, kada čitave generacije sopstvenog porodičnog stabla pridonose takvom poslu, desetogodišnja istraživanja postaju neodoljiv, ugodan, čak i izazovan zadatak koji je omogućio svladavanje svih prepreka.

Iscrpljivanje celokupne arhivske građe zahtevalo bi uređivanje više od 5000 tomova, a tome treba još dodati nekoliko izdanja imprimografske građe nastale tokom vrednovanja tekstova, odnosno kao rezultat razvoja novih tehnika dešifrovanja starih sačuvanih spisa.

 

Kompletno vrednovanje imprimografskih otisaka pohranjenih u našim arhivima pripašće, međutim, naraštajima koji dolaze nakon nas i koji će se posvetiti tim dalekosežnim i dugotrajnim projektima, postajući svojevrsni savremeni pisari-monasi ili vrsta modernih pisara-robova čiji bi jedini angažman bila takva delatnost.

 

Za postizanje ovog cilja biće potreban novi obrazovni pristup, u duhu nedavnog naučnog skupa koji smo organizovali u Rumunskom parlamentu, u Bukureštu, 1. novembra 2022. g. pod naslovom „Blagostanje kroz obrazovanje”.

Ovo je samo ideja, blesak trenutka koji budući naraštaji mogu da sprovedu u delo.

 

Ovako dalekosežni poduhvat mogao bi se sublimirati ili oplemeniti pod naslovom: Anno Domini 2050: Pravoslavna Rumunija – Bašta Bogorodice – kako su izjavila dvojica katoličkih papa koji su nedavno posetili pravoslavnu Rumuniju, zemlju koja pohranjuje neosporne spomenike predaka čovečanstva.