Descriere
Gregory XI: Bulla issued on February 10, 1376;
- Bulla ausgestellt am 10. Februar 1376;
- Bula emisă la 10 februarie 1376;
- Bula izdata 10. februara 1376. godine. Recto. Signatura: 1454/1376 C.E.
ROMÂNĂ
Johannes de Oldrendinuis a pregătit în anul 1372 pentru papa Grigorie al XI-lea acest Somnium despre dreptul civil și canonic, în care s-a revelat ca un bun compilator dar mai ales ca un sintetizator al De Iuribus ecclesiæ in civitatem Bononiæ (1376), cercetând printre altele Legea din Bolonia; un comentar la Commentaria in Decretales, precum şi De adventu Christi (1375), în care face aluzii la Povestirile din Canterbury ale lui Chaucer.
În urma unei revolte locale împotriva legatului din 1376, Ioan (John) devine guvernator al Bolognei, ca efect al unui eficient mesaj de conciliere transmis papei Grigorie al XI-lea al Boloniei și a cetățenilor săi. Câteva luni mai târziu, papă îl va însărcina să cumpere de la Pepoli o clădire situată pe strada Castiglione, spre a fi folosită drept colegiu pentru studenții săraci. În martie 1376, Bolonia a fost implicată în revolta împotriva papalității și în conflictul cunoscut sub numele de „Războiul celor opt sfinți” (1375-1378), în urma căreia vicarul pontifical Guillaume de Noëllet a fost obligat să părăsească orașul, instituindu-se o formă populară de guvernare.
Reacția lui Grigorie al XI-lea a fost foarte dură, astfel că teritoriul Bolonez a fost devastat de miliția mercenarilor bretoni. Giovanni, care a rămas străin de rebeliune, a fost trimis la Avignon în primăvara anului 1376 cu scopul de a ajunge la o înțelegere cu Papa. Înaintea plecării într-o călătorie lungă și periculoasă, la 27 martie 1376 el a dictat testamentul prin care i-a acordat o zestre nepoatei sale Caterina, care a crescut în casa testatorului și fiicei verișoarei sale, Nioto. Fratelui său Percivalle și nepoților săi Giovannolo și Contolo, fiilor defunctului Bianco, le-a făcut uzucapiunea asupra bunurilor deținute în zona rurală din Milano, Legnano și Cerro, cu obligația ca după moartea sa, să-i fie celebrată o liturghie, de ziua aniversară, în biserica Sf. Giovanni, din cartierul milanez Porta Romana, și o altă liturghie ce va trebui absolvită în biserica Sf. Martino Prope Lignanum.
Ajuns la Avignon în iunie, Giovanni a fost primit cu amabilitate de pontif, dar ca persoană privată și nu ca ambasador al Bolonezilor. Intervenția sa, centrată pe argumentul că un întreg oraș nu putea fi pedepsit cu un Interdict atâta timp cât responsabilitățile rebeliunii erau atribuite unor cetățeni individuali, s-a bucurat de favoarea pontifului, care i-a ordonat cardinalului Robert de Genève să îndepărteze milițiile bretone de pe teritoriul bolonez. În acest fel Bolonia a scăpat de ororile care, puțin mai târziu, s-au abătut asupră Cesenei. După întoarcerea lui Grigorie al XI-lea la Roma (17 ianuarie 1377), Ioan a fost trimis la curia papală cu scopul de a ajunge la o pace definitivă cu Papa.
Acordul, încheiat la Anagni la 4 iulie 1377, prevedea înființarea unui vicariat general în oraș, cu funcții de legătură între autoritatea papală și guvernul orașului, post care, la recomandarea pontifului, a ajuns la maturitate la 21 iulie 1377 și în urma deliberării magistraților orașului adunați în catedrala Sf. Petru, în 27 decembrie următor postul i-a fost încredințat pentru trei ani aceluiași Giovanni.
Notă care însoțește bula (în limba italiană): „Bula papală datată la Avignon în 1376, scrisă din statul său ambasadorului Ioan (numele de familie tăiat).
Scoate în evidență caracterul evenimentelor politice curente în vederea medierii întoarcerii sale la Roma din 1377. Importantă pentru paleografie”.
Photo 2
- Note accompanying the bullae (in Italian language);
- Anmerkung zur Bulle (in italienischer Sprache);
- Notă care însoțește bula (în limba italiană);
- Beleška uz bulu (na italijanskom jeziku).
Photo 3
- Seal and signature;
- Siegel und Unterschrift;
- Imprenta sigilară și semnătura;
- Pečat i potpis.
Size; Maße; Dimensiuni; Veličina: 25 x 18 mm.
ENGLISH
„Bishop Gregory, Servant of God’s servants, greets and apostolically blesses all his beloved sons in the cities, districts and strongholds of the Catholic Church who are reading this. Entirely trusting in the fidelity and excellence of our beloved son Johannes de Oldrendinuis, a layman from our Diocese of Urbino, a Christian believer in our Catholic Church, bearer of this Letter, we have decided to entrust to him this Letter on the welfare, situation and honor of our Church, which he should read to you… Therefore, we strivingly ask for your honesty, which we very much …
Please order full ENGLISH TRANSLATION
…and faithful friends and sons and subjects are recognized – and to view with concern all our efforts with the rank and honor due to you.
Given at Avignon, on the 4th day before the Ides of February (February 10), in the sixth year of our pontificate. Gregory XI (February 10, 1376)”.
DEUTSCH
Für Gregor XI. bereitete Johannes de Oldrendinuis sein Somnium (1372) über bürgerliches und kanonisches Recht vor, in dem er sich als Kompilator und Synthesizer von De Iuribus ecclesiæ in civitatem Bononiæ (1376) zu erkennen gab, in dem er unter anderem das Recht von Bologna diskutierte; ein Kommentar zu den Dekretalen und De Adventu Christi (1375).
Auf ihn wird in Chaucers Canterbury Tales angespielt. Johannnes wurde nach einer lokalen Revolte gegen den Legaten im Jahr 1376 selbst zum Gouverneur von Bologna gewählt, als Folge seiner effektiven versöhnlichen Diplomatie mit Gregor XI. aufseiten Bolognas und seiner Bürger. Einige Monate später beauftragte ihn Papst Gregor XI., ein Gebäude in der Straße Castiglione von Pepoli zu kaufen, das als Kolleg für arme Studenten genutzt werden sollte. Im März 1376 war Bologna in den Aufstand gegen das Papsttum und in den als „Krieg der acht Heiligen ” bekannten Konflikt (1375-78) verwickelt.
Der päpstliche Vikar Guillaume de Noëllet wurde gezwungen, die Stadt zu verlassen, und es wurde eine volkstümliche Regierungsform geschaffen, aber die Reaktion von Gregor XI. war sehr hart und das Gebiet von Bologna wurde von der Miliz der bretonischen Söldner verwüstet.
Johannes, der nicht mit dem Aufstand sympathisierte, wurde im Frühjahr 1376 nach Avignon geschickt, um eine Einigung mit dem Papst zu erreichen. Bevor er zu seiner langen und gefährlichen Reise aufbrach, diktierte er am 27. März 1376 sein Testament, in dem er seiner Nichte Caterina, die im Haus des Erblassers und der Tochter ihrer Cousine Nioto aufwuchs, eine Mitgift hinterlegte.
Seinem Bruder Percivalle und seinen Neffen Giovannolo und Contolo, den Söhnen des verstorbenen Bianco, vermachte er das Nießbrauchsrecht an den Besitztümern auf den Mailänder Ländereien, in Legnano und in Cerro, mit der Verpflichtung, am Jahrestag seines Todes eine Messe in der Kirche S. Giovanni im Mailänder Viertel Porta Romana und eine weitere Messe in der Kirche S. Martino Prope Lignanum feiern zu lassen.
Bei seiner Ankunft in Avignon im Juni wurde Johannes freundlich vom Papst empfangen, jedoch als Privatperson und nicht als Botschafter der Bologneser. Seine Intervention, die sich auf das Argument konzentrierte, dass eine ganze Stadt nicht mit einem Interdikt bestraft werden könne, wenn die Verantwortung für die Rebellion einzelnen Bürgern zugeschrieben werde, stieß auf die Gunst des Papstes, der Kardinal Robert de Genève befahl, die bretonischen Milizen aus dem Gebiet von Bologna zu entfernen.
So blieben Bologna die Schrecken erspart, die wenig später Cesena heimsuchten. Nach der Rückkehr von Gregor XI. nach Rom (17. Januar 1377) wurde Johannes zur päpstlichen Kurie geschickt, um einen endgültigen Frieden mit dem Papst zu erreichen.
Das am 4. Juli 1377 in Anagni geschlossene Abkommen sah die Errichtung eines Generalvikars in der Stadt mit Verbindungsfunktionen zwischen der päpstlichen Autorität und der Stadtregierung vor, ein Amt, das auf Empfehlung des Papstes am 21. Juli 1377 und nach Beratung der Magistraten der Stadt, die am folgenden 27. Dezember in der Kathedrale von St. Peter versammelt waren, ebenjenen Johannes für drei Jahre anvertraut wurde.
Anmerkungen zu den Bulla (in italienischer Sprache):
„Bulle des Papstes datiert in Avignon von 1376, geschrieben von seinem Hof an den Botschafter Giovanni (Nachname durchgestrichen).
Erläutert den Charakter der aktuellen politischen Ereignisse, um seine Rückkehr nach Rom im Jahr 1377 zu vermitteln. Wichtig für die Paläographie.”






