Descriere

Photo 2:

Seal of the Voditza Monastery; Siegel des Klosters Voditza; Pecetea Mănăstirii Vodița; Pečat manastira Vodica.

ENGLISH

Abbot Eutimie’s manuscript from 1515 was written on paper (signature: 1424/04.08.7023 (= August 4, 1515). Manuscript dimensions: 370 x 320 mm. The height of the letters is generally 5mm, the initials are usually 15mm. The text consists of 14 lines, to which the signature is added. It comes with a round wax seal. The dark brown colored paper shows no traces of gags and marks, but shows yellowish inserts, similar to the striations that appear on the surface of goat and kid parchments.

The edges of the manuscript have traces of a strong fire which, however, did not affect the written part. Although piled up, the rows remained placed inside the two imaginary lines. The text, rendered in uneven cursive elements, was written in ink using a thick quill, probably from a goose. The script is part of the Romanian editorial Cyrillic. In most slav writings, the vertical lines are torn, proof that when the text was transferred to paper, the ink was scattered. Many letters are scribbled, making it hard to read, the pen strokes used by the scriptor are very uneven, even within the same word. The characteristic letters of the scriptor are:

– The vowel а (a) – a cursive and atypical letter, executed in the form of a slightly larger comma;

– The consonant Ш (ș), in the form of three vertical lines, with one leg being shorter and the vertical lines not connected to each other (the bottom horizontal line is missing);

– The letter л (l) is more accentuated;

– For the vowel е (e), the upper part is noticeably smaller in relation to the lower part, being placed at approximately the same level;

– In the letter Д (D), the upper part is more pronounced and has an angular shape, with legs lowered obliquely and of unequal lengths.

Some letters are executed by drawing elongated lines, often wavy at the ends. The text ends with the signature, in front of which is applied an ornamental cross ( ). A red wax seal has been applied to the lower left side of the paper for compliance and proof of authenticity. The diameter is 50 x 47 mm. The round seal matrix is extracted and contains only symbols, the text is defective, with a few small exceptions.

Translation

Kir Eutimie, abbot of the Voditza Monastery, to the abbot of the Saint George Monastery in Caransebeș. Pray, receive my blessed greeting. I inform you that last Sunday, while bishop Gherasie, at the end of the divine service, was leaving the church, he was attacked by six thugs of the Zapolia district, in the churchyard they shot arrows, trying to kill the bishop. But God protected him, because the arrows did not hit him, they ricocheted in the stone.

So, the men of the Lazarus fief, helped by all the lads, rushed at them, hit them and knocked them to the ground, after which they sent them to the Caransebeș district, to judge them. Thank God the bishop is sane, only he has a great pain in his soul to see that a cray can resort to such deeds. But no one can bypass God’s will. Written at the Voditza Monastery, in the year 1515, the month of August, the fourth day. Euthymia.

DEUTSCH

Die Handschrift von Abt Eutimie aus dem Jahr 1515 wurde auf Papier geschrieben (Signatur: 1424/04.08.7023 (= 4. August 1515). Maße der Handschrift: 370 x 320 mm. Die Höhe der Buchstaben beträgt im Allgemeinen 5 mm, die Initialen sind in der Regel 15 mm hoch. Der Text besteht aus 14 Zeilen, denen die Unterschrift hinzugefügt wird. Außerdem gehört ein rundes Wachssiegel dazu. Das dunkelbraun gefärbte Papier zeigt keine Spuren von Knebeln und Markierungen, lediglich gelbliche Einlagen, ähnlich den Streifen, die auf der Oberfläche von Ziegen- und Zickleinpergamenten sind zu sehen. Die Manuskripträn-der weisen Spuren eines starken Brandes auf, der jedoch den schriftlichen Teil nicht beeinträchtigte.

Obwohl gestapelt, blieben die Reihen innerhalb der beiden imaginären Linien platziert. Der Text, der in unregelmäßigen kursiven Elementen wiedergegeben wird, wurde mit Tinte unter Verwendung einer dicken Feder, wahrscheinlich einer Gansfeder, geschrieben. Das Skript ist verfasst in rumänischkyrillischer Redaktion. Wie bei vielen slawischen Texten sind die vertikalen Linien zerrissen, ein Beweis dafür, dass beim Übertragen des Textes auf Papier die Tinte verstreut wurde. Viele Buchstaben sind gekritzelt, schwer lesbar, die vom Schreiber verwendeten Stiftstriche sind ungleichmäßig, sogar innerhalb desselben Wortes. Die charakteristischen Buchstaben des Skriptors sind:

– Der Vokal а (a) – ein kursiver und atypischer Buchstabe, ausgeführt in Form eines etwas größeren Kommas;
– Der Konsonant Ш (ș) in Form von drei vertikalen Linien mit einem kürzeren Bein, wobei die vertikalen Linien nicht miteinander verbunden sind (die untere horizontale Linie fehlt);
– Der Buchstabe л (l) ist stärker betont;
– Beim Vokal е (e) ist der obere Teil im Verhältnis zum unteren deutlich kleiner und liegt ungefähr auf gleicher Höhe;
– Beim Buchstaben Д (D) ist der obere Teil ausgeprägter und hat eine eckige Form mit schräg abgesenkten Beinen und ungleichen Längen.

Einige Buchstaben werden ausgeführt, indem längliche Linien gezeichnet werden, die an den Enden oft wellig sind. Der Text endet mit der Signatur, vor der ein Zierkreuz ( ) angebracht ist. Auf der unteren linken Seite des Papiers wurde ein Siegel aus rotem Wachs angebracht, um die Konformität und den Echtheitsnachweis zu gewährleisten. Der Durchmesser des Siegels beträgt 50 x 47 mm. Die herausgeschnittene runde Siegelmatrix enthält nur Symbole, der Text – bis auf wenige kleine Ausnahmen – ist nicht vorhanden.

Übersetzung

Kir Euthymie, Abt des Klosters Voditza, an den Abt des Klosters Hl. Georg in Caransebeș. Empfange aber meinen gesegneten Gruß. Ich teile dir hiermit, dass Bischof Gherasie letzten Sonntag, als er am Ende des Gottesdienstes die Kirche verließ, von sechs Schlägern der Zapolia-Wojvode angegriffen wurde, die im Kirchhof mit Pfeilen schossen und versuchten, den Bischof zu töten. Der Gott aber beschützte ihn, denn die Pfeile trafen ihn nicht, sie prallten am Stein ab. Also stürzten sich dann die Männer des Lazarus-Lehens, unterstützt von allen Jungs, auf sie, schlugen sie und stießen sie zu Boden, woraufhin sie sie zum Wojvode nach Caransebeș schickten, um sie zu richten. Der Bischof ist bei Verstand und wohlauf, doch schmerzt es ihn sehr zu sehen, dass ein Wojvode zu solchen Taten greifen kann. Aber niemand kann Gottes Willen entgehen. Geschrieben im Kloster Voditza, im Jahr 1515, dem Monat August, dem vierten Tag. Euthymie.

ROMÂNĂ

Manuscrisul starețului Eutimie din anul 1515 a fost scris pe hârtie. Signatura: 1424/04.08.7023 (= 4 august 1515 d.Hr.). Dimensiuni manuscris: 370 x 320 mm. Înălțimea literelor este în general de 5mm, inițialele având de regulă 15 mm. Textul se compune din 14 rânduri, la care se adaugă semnătura. Manuscrisul este prevăzut cu sigiliul rotund de ceară. Hârtia de culoare maro închis nu prezintă urme de călușuri și vărgături, dar evidențiază inserții de culoare gălbuie, asemănătoare striațiilor care apar pe suprafața pergamentelor de ied și capră. Marginile manuscrisului scot în relief urmele unui incendiu puternic, care nu a afectat partea scrisă. Deși îngrămădite, rândurile au rămas plasate în interiorul celor două linii imaginare.

Textul, redat cu elemente cursive inegale, a fost scris cu cerneală, fiind folosită o pană groasă, probabil de gâscă. Grafia face parte din chirilica de redacție română. La majoritatea slovelor, liniile verticale sunt răsfirate, dovada că la transpunerea textului pe hârtie cerneala s-a împrăștiat. Multe litere sunt mâzgălite, fiind greu lizibile, mișcările penei folosite de scriptor fiind inegale, chiar și în interiorul aceluiași cuvânt. Literele carаcteristice scriptorului sunt:

– vocala а (a) – o literă cursivă și atipică, executată sub forma unei virgule ceva mai mari;
– consoana Ш (ș), de forma a trei linii verticale, cu un picioruș mai scurt, liniile verticale nefiind legate între ele (lipsește linia orizontală inferioară de unire);
– litera л (l) este mai accentuată;
– vocala е (e), partea superioară este vizibil mai mică în raport cu partea inferioară, fiind așezată la aproximativ același nivel;
– litera Д (D), partea superioară este mai pronunțată, având forma unghiulară, cu piciorușe coborâte oblic, cu lungimi inegale.

Unele litere sunt executate prin trasarea liniilor prelungite, deseori ondulate la extremități. Textul se încheie cu semnătura, în față căreia este aplicată o cruce ornamentală ( ). Pe partea inferioară a colii de hârtie, stânga, a fost aplicat un sigiliu din ceară roșie, pentru conformitate și dovada autenticității. Diametrul este de 50 x 47 mm. Matricea sigilară rotundă, în excizie, conține numai simboluri, textul fiind defectiv, cu câteva mici excepții.

Transliterare

Io, chir Eutimie, stareț măn. Vodița, ție igumina Ioan alu măn. Sf. Gheorghe, Caransăbeș blagoslovenie. Știre dau ție cum Duminecă episcopa Gerasie dîn beserecă dă la slujbă au eșit și șase sbiri d-alu Crai Zapolia în avlie au tunat și cu săgeți au tras să-l omoară pră episcopa, dară Dumnezeu l-au păzit, săgeți au mărs alături toate și au lovit în piatră, iară oameni au sărit și chinezul Lazăr, cu toți feciori s-au năpustit pră ei și i-au lovit ș-au doborît la pământ și pe sbiri i-au trămis la Scamn la Caransăbeș, să-i judece.

Iară episcopa sănătos este, numa scîrbă16 mare are în suflet, că ăla Crai așa fapte a făptui voia, dară voia lu Dumnezeu nime n-o poate ocoli. Datu în măn. Vodița, v leat 7023, luna lu August, 4. Eutimie. Traducere Chir Eutimie, starețul Mănăstirii Vodița, către egumenul Mănăstirii Sfântul Gheorghe din Caransebeș. Primește dară binecuvântatul meu salut. Îți dau de știre că duminica trecută, la terminarea slujbei divine, în timp ce episcopul Gherasie ieșea din biserică, a fost atacat de șase zbiri ai craiului Zapolia, care au tras cu săgeți în curtea bisericii, încercând să-l omoare pe episcop.

Însă Dumnezeu l-a ferit, pentru că săgețile nu l-au nimerit, ricoșând în piatră. Astfel încât oamenii prezenți s-au năpustit asupra lor, iar feudul Lazăr, ajutat de toți flăcăii, s-a năpustit asupra acestora, lovindu-i și culcându-i la pământ. După care zbirii au fost trimiși la scaunul de la Caransebeș, pentru a fi judecați. Iar episcopul este sănătos, doar că are o mare durere în suflet văzând că un crai poate să recurgă la asemenea fapte. Dar voia lui Dumnezeu nimeni n-o poate ocoli. Redactat la Mănăstirea Vodița, în anul 1515, luna lui august, ziua a patra. Eutimie.

SRPSKI

Rukopis igumana Evtimija iz 1515. godine pisan je na papiru (Signatura: 1424/04.08.7023 (= 4. avgust 1515 n.e.). Veličina rukopisa: 370 x 320 mm. Visina slova je uglavnom 5 mm, dok su inicijali obično 15 mm. Tekst se sastoji od 14 redova na koje se dodaje potpis. Zapečaćen okruglim voštanim pečatom. Papir tamnosmeđe boje ne pokazuje reminescencije gegova i tragova, ali ima žućkaste umetke, slične prugama koje se pojavljuju na površini kozjeg i jarećeg pergamenta. Rubovi rukopisa imaju tragove jakog požara, koji, međutim, nije uticao na pisani deo.

Iako nagomilani, redovi su ostali smešteni unutar dve zamišljene linije. Tekst, prikazan neujednačenim kurzivnim elementima, napisan je mastilom pomoću debelog pera, verovatno guščijeg. Pismo je deo rumunske ćirilićne redakcije. Kod većine slova vertikalne linije su pocepane, što je dokaz da se pri prenošenju teksta na papir mastilo rasulo. Mnoga slova su iscrtana, teška su za čitanje, potezi olovke koje pisac koristi neujednačeni su, čak i unutar iste reči. Karakteristična slova skriptora jesu:

– Samoglasnik а (a) – kurzivno i netipično slovo, izvedeno u obliku malo većeg zareza;

– Suglasnik Ш (s), u vidu tri uspravne linije, sa kraćim krakom, uspravne linije nisu međusobno povezane (nedostaje donja horizontalna linija);

– Slovo л (l) je naglašenije;

– Za samoglasnik е (e) gornji deo je primetno manji u odnosu na donji, smešten približno u istom nivou;

– Kod slova Д (D) gornji deo je izraženiji, ugaonog oblika, sa nogama spuštenim ukoso, nejednake dužine.

Neka slova se izvode crtanjem izduženih linija, često talasastih na krajevima. Tekst se završava potpisom, ispred kojeg je apliciran ornamentalni krst ( ). Pečat od crvenog voska stavljen je na donju levu stranu papira radi usaglašenosti i dokaza autentičnosti. Prečnik je 50 x 47 mm. Okrugla pečatna matrica, u eksciziji, sadrži samo simbole, dok je tekst nepotpun, sa nekoliko malih izuzetaka.

Prevod

Kir Evtimije, iguman manastira Vodice, igumanu manastira Svetog Đorđa u Karansebešu. Primi dakle, moj blagosloveni pozdrav. Obaveštavam te da je prošle nedelje, episkop Gerasije, dok je na kraju bogosluženja izlazio iz crkve, napadnut u crkvenom dvorištu od šest nasilnika vojvode Zapolje. Oni su ga gađali, pokušavajući da ga ubiju. Ali Bog ga je sačuvao, jer ga strele nisu pogodile, već su odletele u kamen. Zatim su ljudi kneza Lazara, uz pomoć svih momaka, nasrnuli na njih, udarili ih i oborili na zemlju, nakon čega su ih poslali sudskom izvršitelju u Karansebeš da im sudi. Inače, zdrav je vladika, samo što ima veliku muku na duši jer vidi da vojvoda može da pribegne takvim postupcima. Ali Božiju volju niko ne može zaobići. Napisano u manastiru Vodica, 1515. godine, avgusta meseca, četvrtog dana. Evtimije.